Brazilia - Croaţia 3-1

Marea bate blînd ţărmul insule Brioni. Într-una din casele de vacanţă ale mareşalului Tito - omul metamorfozat în chip miraculos din "călăul copiilor", cu securea plînă de sînge în mîini, în "prietenul de nădejde al poporului român" - casa renovată şi închiriată mai nou în regim hotelier, un grup de tineri stă leneş la un pahar de bere în holul comun. E ora două noaptea, dar somnul nu se lipeşte încă de ei - le lipsesc cluburile, atnosfera de nebunie, destrăbălarea de vacanţă. Deşi fetele cam fac bot, băieţii au revenit la ale lor, cu fotbalul. Dezbat aprins înfrîngerea - nemeritată, susţin ei cu tărie + în meciul inaugural contra gazdelor braziliene.

Cel mai vehement e Slavomir "Modrici". (Da, fiecare e îmbrăcat cu un tricou personalizat, după preferinţe, şi au intrat atît de bine în pielea personajelor încît "Modrici" susţine că încă îl doare falca din cauza cotului încasat de la Neymar Jr.). Cineva - împărţit cu sufletul între Croaţia şi Brazilia, un al doilea Eduardo, cunoscător pe de rost al versurilor de la ambele imnuri - îl trage de mînecă "Măi, nu se moare din atîta ..."

...Slavka, una din fete e îndrăgostită lulea de şmecheraşul Oscar. Cît pe ce să încaseze un alt cot, de la Radek "Pletikoşa". Namila se abţine cu greu. În schimb, comandă încă un cocteil fetei de la bar, care deja doarme pe ea, deşi e desemnată pentru schimbul de noapte. În visul ei, turiştii se preschimbă, din avataruri ale starurilor croate în chiar originalele.

Căci nu e normal, zice Srna. Trăim o mare păcăleală.


Modrici: Uită-te mai bine în ograda noastră. Chiar din repriza întîia suflau băieţii ca balenele alpiniste la 6000 de metri înălţime. Li se întunecaseră minţile din lipsă de oxigen, nu le mai ieşea nici o pasă, nici un blocaj, nici o ieşire cu mingea la picior din apărare. Şi nu poţi să zici că a fost teribil de cald, ba chiar era o vreme îmbietoare.

Pletikoşa: Bunicul a turbat la bătrîneţe, şi-a luat bilete la toate meciurile Croaţiei, o să se plimbe de-o să ameţească pe-acolo. Deh! pensionar de tip nou, occidental. Trăiască aderarea la UE! Păi merita el şi ceilalţi trei-patru mii de suporteri croaţi să facă mişto de ei un prostălău japonez cu sprayul în mînă?

Eduardo: Nu merita, însă nu ăsta era meciul nostru. Duelul morţii este cu Mexicul.Şi noi ne-am pregătit cu amărîţii de Socceroos australieni.

Lovren: Urlă lumea că Brazilia sînt hoţii-hoţilor, că o să ia Cupa chiar dacă nu joacă nimic. Aceeaşi lume bagă mîna în foc că o echipă serioasă gen Spania, Olanda sau Germania o să măture cu ei pe jos în cine ştie ce fază eliminatorie. Din păcate pentru ei, băieţii joacă numai din talent, fără vreo organizare de joc. Scolari e mai preocupată de nodul de la cravată şi de pritocirea răspunsurilor la conferinţele de presă decît de tabla magnetică cu discuri negre şi roşii. (Nu, nu e vorba de ruletă, alţi antrenori se ocupă de cazinouri).


Mandzukici: Teoretic, fundaşii brazilieni au toţi şcoala Europei. Practic, sînt nişte analfabeţi penibili, în frunte cu Julio Cesar. (Bine, ăla e portar, dar stătut rău de tot). Faptic, s-au întors la epoca primitivă de pînă prin 90-94, cînd toti jucătorii de cîmp ai lor erau dornici de a marca - la fel şi portarul, pentru că dacă tot nu e în stare să apere decent, măcar să încerce să marcheze în poarta adversă ...

Olici: Mai taci dracu, şi dă-ţi două palme, că din cauza ta am pierdut.

Mandzukici: Din cauza mea? Păi eu nici nu am fost pe teren!

Srna: Păi tocmai! Dacă te abţineai în meciul ăla de dinainte ... şi nu te suspendau ăştia.

Deja discuţia amorţeşte. Nu mai e deloc clar ce tactică a vrut să imprime Blazevici ... adică nu, antrenorul ăsta ... cum îl cheamă .. dar tot cu chipiul de flic i-ar sta mai bine .. aşa, pentru suerte şi pentru aduceri-aminte.

Modrici: La furtişag cel mai tare cred că s-au bucurat amărîţii ăia care au dat zeci şi sute de dolari pe un bilet şi s-au trezit că scaunele lor nu fuseseră încă montate. Tot mai bine, decît şi bătuţi şi cu banii luaţi. Cred că se lăsa cu răzmeriţă, ca-n metroul din Sao Paulo. Doar că acolo treaba cu protestele din ziua meciului a fost organizată, prin bunăvoinţa prietenilor noştri comuniştii...

Fata de la bar prepară cu mişcări mecanice încă un cocteil cerut de unul mic cu ochii oblici. Îl cheamă Nishimura şi-şi pune un topping dintr-un tub de spraz alb. De-acum barista se freacă la ochi şi se trezeşte de-a binelea.


Pariez că o să iasă urît, pînă la urmă, zice Slavka şi mai ia o gură e bere. Berea e trezită. Tinerii sînt adormiţi mai toţi. Valurile Adriaticii foşnesc a Ti-To, Ti-To, precum sirenele maşinile de poliţie prin favelele braziliene.