marți, 12 iunie 2012

România - Argentina Jaguars 23-21

Cred că Jaguarii argentinieni au o mare problemă în fața României: pot să cîștige numai în condiții ideale de presiune și temperatură, cum se spunea la orele de fizică din liceu.

Acum doi ani, dacă nu mă înșeală pîrdalnica de memorie, România i-a bătut net, 24-6, dar pe o ploaie insistentă, de nu putea sărmanii mingicari sud-americani să-și facă jocul combinativ.

Anul trecut totul a fost perfect, o seară plăcută de vară, răcoare, nocturnă, așa că Jaguarii ne-au păpat de vii, 37-12 sau ceva de genul ăsta.

Și vine anul 2012, și o caniculă clasa întîi, și România învinge iar, la limită, 23-21. La un moment dat părea că argentinienii ne vor ajunge din urmă, mai ales că din ultimele 13-14 minute am jucat zece minute în inferioritate.

Să notăm, la repezeală, că ai noștri au ratat un eseu ca și făcut pe la sfîrșitul primei reprize, printr-un subtil înainte. că jaguarii au marcat un eseu pe o acțiune similară în care, după un balon de urmărire oamenii noștri au scăpat iarăși balonul, dar în spate de data asta, adică exact unde nu trebuia, în terenul de țintă - astea au punctele de draci maximi pentru spectatorul părtinitor din mine -, că s-a ținut un moment de reculegere în memoria marelui transformer Ion Constantin, recent dispărut dintre noi (și cînd zic mare, nu acționez în sensul proverbului "despre morți numai de bine", pentru că îmi aduc și acum aminte de meciul România - Franța 15-0 de prin anii 80, cînd Constantin a dat puncte și de la centrul terenului), că în pauză promoterițele ne-au omenit cu cîte o doză de bere Stejar (cam călîie, dar na! calul de dar nu se caută la dinți), că un pahar mare de bere era 5 lei și era chiar rece, indiferent de alte calități â, și s-a păstrat chiar frumos în termos.

sâmbătă, 26 mai 2012

sâmbătă, 7 aprilie 2012

La plajă, la volei, la fete

După ce mai acu cîteva luni FIFA lua decizia ca în competițiile de fotbal feminin să fie permis vălul musulman, ca să nu ofeneseze nobilele sentimente musulmane, iată că și voleiul pe plajă feminin este lovit de aceeași ciumă numită political-correctness.

Mai precis, fetele care la vară vor participa la competiția olimpică de beach volley nu mai au voie să joace în tanga și top sau sutien, ci trebuie să poarte (măcar) un echipament similar celui de la tenisul de cîmp, adică fustiță și tricou.

Cine a stat pe o plajă încinsă (nu mai zic de cei care au făcut vreodată efort pe o plajă încinsă) știe cît de imbecilă este această prevedere. Mă băieți, dacă pudoarea vă este violentată de seminuditatea feminină ... stați dracului acasă în deșerturile voastre unde vă puteți acoperi din cap pînă-n picioare ca să vă protejați de soarele arzător (lucru corect, aceasta este apărarea cea mai bună dacă plănuiești să stai pe termen lung în deșert) și nu vă mai uitați la sporturi decadente, ce dracu!

Bine că nu există și o competiție analogă la masculin, pesemne îi punea pe participanți să poarte armură ...

marți, 7 februarie 2012

România - Portugalia 15 - 7 (2)

Prima repriză s-a jucat practic doar în 25-ul nostru. Nu e de mirare că la pauză portughezii conduceau cu 7-5 (ei au reușit să-și transforme eseul, noi nu), spre bucuria mici galerii lusitane, care behăia și ea cum putea, amețită de frig, undeva în sectorul B4 (în filmulețul din postul precedent am focalizat în mod voit asupra lor pentru cîteva secunde).

Ai noștri s-au descurcat binișor, trecînd chiar și peste 2 cartonașe galbene - carevasăzică, un sfert din timpul de joc l-am petrecut în inferioritate. Altfel, cele două echipe au practicat un joc extrem de curat, cu foarte puține greșeli individuale - surprinzător, dacă ținem seama de balonul înghețat care predispune la scăpări înainte. Ei bine, n-a fost cazul.


video

Eseul al doilea al românilor este vizibil în filmuleț, ceea ce nu-i mare lucru de vreme ce meciul a fost transmis la TV. Cel mai simpatic lucru este cum s-au inversat rolurile față de fotbal, în sensul că la fotbal autorul unui gol se duce adesea spre banca de rezerve să celebreze reușita, în timnp ce aici a venit muntele la Mahomed, adică rezervele echipei noastre (tipii în combinezoane negre) au dat năvală să-l îmbrățișeze pe autorul eseului.


Mai notăm caraghioslîcul portughez din repriza a doua, cînde transformerul lor s-a făcut de rîs la o penalitate relativ accesibilă, nereușind să ridice balonul nici măcar un metru de la sol, acesta (balonul, nu solul!) scurgîndu-se demn, cu încetinitorul, spre liniile noastre.


sâmbătă, 4 februarie 2012

România - Portugalia 15 - 7 (partea 1)

Să vedem cum fu această victorie cu Portugalia în Cupa Europeană a Națiunilor, în condiții extreme - frig, zăpada, vînt persistent.

Terenul a fost bunicel, date fiind condițiile: se vedea firul de iarbă, jilav, nu înghețat - mă rog, nu era înghețat bocnă, astfel încît să te doară dacă dai fundul de pămînt - ceva petece de zăpadă pe la colțuri. Oamenii au muncit de pe la 8 dimineața să curețe stratul alb depus de ninsorile din zilele precedente, și treaba făcută a fost super OK.

video

Aspectul general e cel din filmulețul de mai sus, făcut în timpul pauzei mai mult pentru a sublinia aranjamentul muzical de care am mai vorbit și cu ocazia altor partide de rugby, aranjament care se leagă cumva de naționalitatea oaspeților; de data asta, o melodie portugheză (bine că n-au dat renumita Pula Boi, Pula Cavalo :D :D), anume A Portuguesa e a mais linda.

Se vede și galeria portugheză (în sectorul B3) și fanii hardcore ai României (cei cu steagul gigantic), și nămeții de pe margine, și verdele (atît cît se poate) al gazonului, și tipii de la TV cocoțați la mama dracului de unde transmiteau meciul.

Intrarea a fost liberă, iar ca bonus organizatorii au pus la bătaie niște vermorele cu ceai, împărțind lichidul fierbinte doritorilor. Crainicul a anunțat fericitul eveniment și la pauză, dar ceaiul a avut mega-concurență, vinul fiert, cu care nu se putea bate, deși se simțea oleacă de rom pe lîngă ceai și zahăr. Părerea mea. Oricum, o idee mai mult decît binevenită. Am ras și eu un pahar - nu se putea compara cu ceaiul din termosul meu, firește, pentru una e artizanatul și alta e producția de masă, dar n-are a face.

marți, 17 ianuarie 2012

Bucharest Wolves - Stade Francais 13-34 (3)


Ce mai e de subliniat referitor la meci ... o să trec constatările tot așa, cu liniuțe, ca la școală pe vremea cînd scoteam ideile principale din text:
- O parte din galeria franceză se ducea spre meci cu mai bine de o oră și jumătate înainte de start, pesemne se temeau că n-au să prindă locuri ... era să le zic în limba neaoșă a lui Napoleon "Bă băieți, vous n'avez rien compris!" Ia uite-i pe micuți, cu fulare roz și tot tacîmul, în stația Aviatorilor pe la 12 jumate (atenție, calitate execrabilă):



video

- Atmosfera, ca de obicei, amestecată. Stadionul destul de populat. O galerie franceză forma
tă mai mult din fete și fetițe, sau măcar ele erau cele mai vocale și cele mai pictate dealtfel, cu tricolorul francez pe obrăjori, sau cu un SFP la fel de multicolor pe frunte. Zbuciumate rău de tot fetele, la reluare alergau bezmetice să ajungă la tribuna întîia trecînd pe la peluza 2 (aia de lîngă stadionul de atletism), lucru care nu se face, cine a fost pe acolo știe că acolo e locul pe unde intră echipele în teren, iar trecerea publicului e interzisă.





video


video

- La meciul cu Worcester în tribune au fost francezi care țineau cu tot dinadinsul să moară capra vecinului. Acum, la peluza întîi (cea dinspre mănăstirea Cașin) erau și doi englezi rătăciți, care aveau și ei ceva de împărțit cu capra galică. La scorul de 8-10 încă erau bucuroși că Lupii țin aproape de mai valoroșii lor adversari. N-a fost să fie ...

- Ca și meci, victoria a fost fără dubii și chiar și punctul bonus a fost căpătat pe deplin meritat, nu ca Worcester. De fapt, partida s-a jucat cu vreo două-trei minute înainte de pauză, cînd un jucător de-al nostru a comis o greșeală intenționată și a fost trimis în Recycle ... ăăăă ... vreau să zic, în Sin Bin. Cu această frumoasă ocazie, a celor zece minute de superioritate, parizienii s-au dus de la 8-10 (scor relativ ușor de răsturnat) la 8-20 (și totul s-a dus dracului). cînd omul a reintrat, meciul era deja jucat. Dominarea rozaliilor a fost consistentă și ai noștri nu au putut emite pretenții decît în puține rînduri.

luni, 16 ianuarie 2012

Bucharest Wolves - Stade Francais 13 - 34 (partea 2)

Eseurile românești văzute în direct și la o oră de vîrf.

Primul, care a și deschis scorul:



video


Al doilea, care a spălat oleacă obrazul Lupilor (auuuuu-auuuuuuuu-auuu!), căci pînă la urmă a fost (doar) 2-4 la eseuri, chiar dacă victoria francezilor a fost clară și fără istoric:



video


Tipul în fîș negru, care se bucură ca un copil la eseul realizat prin consacrata prăbușire cu balonul în terenul de țintă, e secundul / preparatorul fizic al echipei noastre, francez de baștină din cîte bag de seamă, și care chiar era mulțumit de rezultat (Bucarest treize, Paris vingt-sept ... c'est pas mal!).


Bucharest Wolves - Stade Francais 13 - 34 (partea 1)

O echipă All Blacks invadează terenul la finalul partidei Bucharest Wolves - Stade Francais, marcînd un eseu la centru (și marcînd și teritoriul în același timp):




video


În acest timp, jucătorii umani (vorba vine, unii sînt ditamai caii :) ) salutau publicul, în uralele delirante ale micii galerii franceze și aplauzele mai mult sau mai puțin ironice ale românilor.