marți, 3 iunie 2014

Avanpremiera Campionatului Mondial de Fotbal 2014 - Germania - La produs

Noaptea răsună de țăcănitul ritmic al tocurilor pe piatra cubică - pavaj, nu asfalt, căci e mai fancy, chiar dacă uneori "cuiele" cad victimă forțelor de forfecare. Nici o primejdie la orizont, strada din centrul vechi colcăie de viață, chiar și la unu jumate noaptea. Polițiștii în civil veghează și ei ...

Două păsări de noapte dau nas în nas pe traseu.

- Bună, fată!
- Bună, fată! Wie geht's?
- Alles gute. Se putea și mai bine. Este cam liniște zilele astea. Nu tu elefanți albi, nu tu granguri, nu tu ștabi, nici măcar puțoii nu se mai bagă.
- Eee, a început Weltmeisterschaftul, măi Aișe, ce dracu, nici atîta lucru nu știi? Bărbații se descarcă acuma prin mijloace alternative, n-au nevoie de pupici și dezmierdări. Decît dacă pierde echipa favorită ... atunci trebuie mîngîiați, alintați, făcuți să-mțeleagă că nu a venit sfîrșitul lumii.
- Kein Problem, atuncea. La cîte înfrîngeri o să ne luăm ... Păi ce cap de serie e ăsta, de ne plimbă ca pe sfintele moaște, de la Salvador la Fortaleza și înapoi la Recife? de pe-acolo de unde se-avîntă avioanele peste balta cea mare ...
- Pernambuco, fată. Ăsta nume care cîntă ...
- Daaa ... Pernambuco, Guadalajara, Epaminonda ...
- Sau Santa Cruz Cabralia. Ha! Epaminonda?
- Lasă aia, ce dracu este Cabralia?
- Așa mi-a zis un jucător că se cheamă cătunul unde stau ai noștri. Cică și-au făcut și hotel nou-nouț, ridicat din temelie, să nu ne audă și să nu ne vază dușmanii. Nici musca nu trece fără ausweiss.
- Aiurea, ce să vadă? Că toți știu cum joacă Germania. Tare și cu forță, și cu șutul precis tras de departe. Asta n-o să se schimbe cît o fi neamțul neamț. Tot așa s-a cimentat națiunea în 54, cînd cu ungurii, și Rahn, și golul anulat lui Puskas la final.
- Mai, dar ce le mai știi!
- De la știrile sportive, Zlatkă fată. De la știrile sportive ...

O mașină se tîrăște greoi spre cele două. Discuția se poartă în șoaptă. Nici una din fete nu pare mulțumită. Potențialul client dă și el a lehamite din mînă și calcă accelerația.

Aișe s-a înfuriat.

- Nu se merită. Bani puțini. Criză ...
- Ce îmbîrligoși! Ce jegoși! Să te păcălească și mai multe nu!
- Salariul minim pe economie, my ass!
- Parcă ar fi parlamentari. zău de nu!
- Măi, eu măcar sînt fată cinstită, lucrez pe față, îi zic de la început clientului că ce vrea el face atîta și atîta, n-o mai dau cotită pe după cireș după ce a început acțiunea. Și lumea îmi spune mie "curvă". Păi mai curve decît politicienii cine să fie? Ziceam de fotbal, și de cum vine Cupa la Berlin. Păi dacă dăm pe traseu peste Rusia, știi ce? poate vine madam Merkel și bate cu pumnul în masă, și antrenorul se face mic de tot, și le zice la băieți "Mă tată, vreí să îți fie bine și cald la iarnă? Atunci te rog să joci corespunzător cu rușii, că nu-i de glumit cu dictatura gazului!" Și băieții, de comitet, o să-i lase pe putiniști să treacă mai departe.
- Crezi tu?
- Păi sigur! Că poporul a ajuns o turmă placidă, gata să înghită orice. Bine, așa a fost și-n 1990, și-n 1974, nu se supăra nimeni dacă nu ieșeam campioni mondiali.
- Care "ieșeam", fată, că tu ești turcoaică, io sîrboaică! Peste toate, nici nu eram născute pe vremurile alea!
- Eh, așa vine vorba ... pînă la urmă, de la neamț mîncăm și noi o pîine, de ce să-i bîrfim ... Vorba bancului: ce face tînărul iugoslav cînd împlinește 18 ani? se duce în R.F.G. la muncă, spre deosebire de tînărul neamț care cînd împlinește 19 ani se duce în Iugoslavia să-l caute pe tata.  Și de unde Turcia la mondiale, că i-au încurcat proștii ăia de români, pe care la rîndul lor i-au încurcat prietenii mei palikarii.
- Și nici cu foștii iugoslavi nu mi-e rușine.
- Păi da! Dar a început să-mi fie frică.
- De ce, fată?
- N-ai văzut ce tare au venit pe turnantă neonaziștii? Auslaender raus! și tot tacîmul.
- Ei na! Păi e plin Mannschaftul de corciți.
- Aiurea! S-a dat și Low pe brazdă. Ia mai citește lotul! păi unde-s Asamoah și Gomez și Boateng și compania, și toți Ibrahimii și Murații puști-minune? la televizor, tati! că n-a rămas decît Sami (n.r. Khedira) și Mesut (n.r. Ozil) care au ștate vechi de serviciu ...
- Hai fată, că uite, e și Jerome (n.r. Boateng) pe listă.

Fetele tac și mai bagă un tur de patrulă. N-au nici acum noroc. Aișe are mai departe chef de pălăvrăgeală.

- Nu mai spune, pînă la urmă l-au luat cu arcanul și pe el? Mă rog ... și mai sînt veșnicii Klose și Podolski, care toți gavaresc că ar fi polonezi, dar ei nu și nu! În rest, numai blonzi cu ochi albaștri, cum le place la SS-iștii ăia de-au ajuns în Parlamentul European. Acu să-l văd pe Jogi cît de fin psiholog e. Că a adus ditamai blocul de la Bayern, ceea ce e și normal, dar și contraponderea de la Dortmund. Șapte la cinci, și ăștia nu se înghit neam. Frate, frate, dar brînza e pe bani.
- Mai ales brînza dortmundeză.
- Cam așa. Poate vine grupul de la Arsenal să-i împace. Ăia-s mai senioriali, așa, au un iz de Camera Lorzilor.
- Da' de unde. De cînd este Arsenal club domnesc? Plus că de ani bunișori n-au mai luat nimic major. Dar măcar joacă la greu.
- ... și sînt terminați fizic după 38 de etape plus cele două cupe, plus Europa ...
- Ei lasă, vine doctorul Fuentes al nostru și îi scoate din rahat. Ce, anul trecut Bayern cum le-a dat șapte la varzelonezi? tot cu ceiuțul-fermecat versiunea 6.1, că prostovanii de catalani cică n-au mai vrut să se upgradeze de la 5.4, era prea mult pentru UNICEF și Qatar Foundation.

Încă o talpă, de vreo zece minute. Nici o lipeală n-apare la orizont, deși fustele au ajuns la un minim istoric. Aișe continuă:

- Mda. și toți sînt sictiriți, că uite, a venit vacanța, și ei trebuiau să fie la Ibiza, în Saint-Barts sau Mauritius. și în schimb trag la galere prin junglă.
- Aia e. Phii, ce mă dor picioarele!
- Vorbește și tu cu doctorul de la națională. Sau de la Bayern ... au ăia niște compuși-minune, n-ai văzut cum aleargă toți de la 90 de minute în sus? și Goetze, și Kross, și Schweini ...
- Și rezistă o zi și-o noapte în pat!
- Nu zău - păi eu glumeam! Tu de unde știi, că noi sîntem în Hamburg, și rezistenții noștri abia-abia au rămas în Bundesliga. Auzi rușine, să dea baraj să rămînă în divizie, și cu cine? cu Greuter Furth! și cum? cu 0-0 acasă și 1-1 afară? Vorba aia, cine dracu mai sînt și Furthsii ăia?!?
- Lasă-i, fată! Bine că au rămas. Îți dai seama ce dezastru economic era pentru noi dacă le tăia salariile la nivel de liga a doua?
- Eh! atîta pagubă! Deși, spun sincer, nu mă văd trecînd de la Sankt Pauli la Șanli Urfa sau Erzurum.
- Ce-s alea, Aișă fată?
- Niște orășele de pe la noi. În inima Anatoliei. Că la Stambul, Bursa sau Izmir concurența e mare, și trebuie să joc o groază de tururi preliminarii ca să ajung pe tabloul principal. Și nici așa tînără nu mai sînt.
- Ha ha! ai și tenisul în sînge, nu numai fotbalul. O dai pe Roland Garros acuma.
- Păi nu ți-am zis mai deunăzi că eram tînără și proastă și m-am angajat prezentatoare la o televiziune de sport? S-a mai lipit cîte ceva e mine ...
- Păi e simplu, te ștergi cu prosopul ...

Rîd amîndouă. Doi gomoși trec prin "secțiunea" lor de trotuar. De data asta negocierea se face la "pachet" și este încununată de succes. Încă 500 de euro care să ajute economiile în dezvoltare ale Estului Îndepărtat ...

De undeva răsună un clasic ... A las dos de la manana oi un mariachi tocar ... Virtuozul necunoscut în noapte încearcă să-l transforme din cancion de mariachi în yodler. Nu îi prea iese. Trompețica își sfîrșește recitalul cu un rîs gîlgîit. Pe 26 iunie, Germania are meci decisiv cu americanii. Un Obama-muțunache, spînzurat de oglinda retrovizoare a limuzinei, rînjește mefistofelic către nemțoaicele Aișe și Zlatka.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu